In These Times

Motto: “Ştiu că-s arogant şi genial, dar îmi place să mi-o spună şi alţii. Sunt extraordinar de deştept şi îngrozitor de arogant. Am şi motive: dincolo de faptul că, indiferent de ce mă apuc, sunt cel mai bun, dacă mă uit în spate nu văd altceva decât un mare hău. Oare o să mă iertaţi vreodată că-s cel mai bun?” (V. Ciutacu)

Urăsc muzica proastă, teoriile despre femei şi instinctul de turmă. Nu-mi place statul pe afară, activităţi de genul hai să facem ceva şi veşnica şi inutila întrebare “ce mai faci mah?”. Mă enervează enorm de tare manelizarea populaţiei şi bârfa. Nu vorbesc de oamenii care nu sunt prezenţi şi cred în schimbarea oamenilor. Ştiu foarte bine ce vreau de la viaţă dar urăsc să vorbesc despre asta. Sunt fascinat de revoluţia tehnologică şi de femeile deştepte (deşi prostia este mult mai fascinantă ca inteligenţa; inteligenţa are limitele ei). Nu mai cred de mult în Moş Crăciun şi nu-mi mai aştept prinţesa din vis să apara.

Nu îmi regret niciodată acțiunile din trecut şi nu îmi planific viitorul decât pe plan profesional. Urăsc lenea şi prefer să fac ceva şi să eşuez decât să nu fac nimic. Sunt extrem de ambiţios si nu renunţ la un lucru decât dacă sunt total convins că nu funcţionează. Nu ascult de nimeni pentru a nu putea da vina pe ceilalţi pentru ceea ce mi se întâmplă mie. Consider că succesul înseamnă sa mergi din eşec în eşec fără sa-ţi pierzi din entuziasm.

Am 51 de principii după care mă ghidez în viaţă, unu fiind întotdeauna variabil. Nu iert şi nu uit niciodată. Mă enervez foarte rar şi am o a dracu’ răbdare să o iau mereu de la capăt oriunde aş fi ajuns. Îmi conduc viaţa doar după variabilele interioare şi urăsc ideea de “ce v-a zice lumea”. Dacă nu sunt încă cel mai bun cu siguranţă voi fi, dacă nu am făcut încă ceva, nu înseamnă că nu am putut, ci cu siguranţă că nu am vrut. Sunt convins că “cel care râde la urmă” nu “râde mai bine” ci doar gândeşte mai încet.

muzica house
progressive house